Pariul democratic al Moldovei într-o eră a autocrației globale

Read this Article in English.pdf >>

Când Human Rights Watch a publicat luna aceasta Raportul mondial 2026, titlul documentului a pus o întrebare tranșantă: „Vor supraviețui drepturile omului într-o lume Trumpiană?” Pentru Moldova — cu o populație de 2,5 milioane de locuitori, blocată între o Rusie expansionistă și o Europă distrasă — întrebarea nu este filosofică. Este existențială.

Imaginea globală: Democrația în retragere

Raportul HRW descrie un portret sumbru al anului 2025. Șaptezeci și doi la sută din populația lumii trăiește în prezent în condiții de autocrație — niveluri nemaiântâlnite din 1985. Rusia și China sunt mai puțin libere decât acum două decenii. Și, în mod remarcabil, la fel se întâmplă și în Statele Unite.

Sub a doua administrație a președintelui Trump, arhitectura globală a drepturilor omului a fost atacată. Statele Unite s-au retras din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și din OMS, au sancționat judecătorii Curții Penale Internaționale și intenționează să iasă din 66 de organizații internaționale. Mesajul este clar: ordinea bazată pe reguli, deja deteriorată, se destramă.

Pentru statele mici precum Moldova, nu este vorba de geopolitică abstractă — este vorba de diferența dintre supraviețuire și absorbție.

Moldova: Laboratorul sub asediu

Moldova se confruntă cu „dubla povară” a rezistenței la războiul hibrid, în timp ce urmărește aderarea accelerată la UE.

Procesul de vetting al Moldovei pentru eliminarea judecătorilor compromiși a fost necesar, dar glacial. După cum se menționează în analiză, acest lucru creează un „risc de securitate juridică” care descurajează investițiile străine. Atunci când potențialii investitori nu pot avea încredere că instanțele nu vor fi influențate de rețele oligarhice, capitalul se îndreaptă în altă parte.

Datele reflectă adevărul: România atrage 6 200 de dolari în investiții străine directe pe cap de locuitor, iar Moldova doar 387 de dolari.

„Până când sistemul judiciar nu va fi complet curățat, capitalurile importante vor rămâne prudente”, concluzionează evaluarea. Moldova are nevoie de investiții pentru a construi capacitatea instituțională, dar nu poate atrage investiții până când instituțiile nu sunt demne de încredere.

Libertatea presei vs. securitatea națională

Raportul HRW semnalează suspendarea de către Moldova a licențelor media susținute de Rusia ca fiind potențial „restrictivă”. Punctul de vedere al analistului este mai nuanțat: Moldova riscă să fie percepută ca restrictivă dacă mecanismele de monitorizare nu sunt transparente, însă contextul de securitate este incontestabil.

În 2025, Moldova s-a confruntat cu:

• campanii de dezinformare centralizate
• interferențe electorale finanțate cu bani iliciți
• tactici hibride de război menite să destabilizeze democrația

Provocarea a fost și constă în a găsi o soluție între preocupările legitime de securitate și menținerea libertății presei. Din punct de vedere politic, avertizează analistul, Moldova trebuie să evite eticheta „restrictivă”, care i-ar afecta marca de integrare în UE.

Oportunitatea refugiaților

Aici este punctul în care Moldova a sfidat așteptările. Cu 123.183 de refugiați ucraineni — cel mai mare număr pe cap de locuitor din Europa — Moldova a transformat ceea ce majoritatea națiunilor tratează ca o povară într-un potențial avantaj.

Trecerea de la „asistență de urgență” la „integrare socială” creează:

• o nouă forță de muncă
• o piață de consum în expansiune
• presiune asupra sistemelor publice (educație, asistență medicală)

Pentru întreprinderi, acest lucru înseamnă oportunități amestecate cu riscuri. Refugiații reprezintă forță de muncă calificată și putere de cumpărare, dar exercită presiuni asupra infrastructurii. Investitorii inteligenți se vor orienta către sectoarele care deservesc această populație: locuințe, servicii educaționale, bunuri de consum.

Problema actorului rău intenționat

Analza HRW identifică această problemă drept „principalul factor care descurajează investițiile străine directe pe termen lung”. Utilizarea de către Rusia a resurselor financiare ilicite pentru a manipula procesele electorale creează instabilitate politică artificială.

Acesta nu este un risc normal al piețelor emergente — este o democrație aflată sub asalt activ, folosind arme financiare.

„Moldova este pe drumul cel bun, dar „curățarea“ internă durează mai mult decât ar prefera piața economică. Succesul va aparține celor care pot naviga între oportunitățile UE și riscurile de securitate regională.”

Chestiunea mai amplă

Preocuparea centrală a raportului HRW — dacă drepturile omului pot supraviețui într-o epocă de resurgență a autoritarismului — se manifestă în miniatură în Moldova.

Dacă o țară cu 2,5 milioane de locuitori poate rezista războiului hibrid al unei superputeri nucleare, continuând în același timp reformele democratice și integrarea în UE, aceasta sugerează că modelul nu este mort. Este doar mai greu decât am crezut.

Dacă Moldova eșuează — din cauza presiunii rusești, a colapsului intern sau a epuizării reformelor — se transmite un semnal diferit: micile democrații sunt depășite într-o lume a concurenței dintre marile puteri.

Pentru investitori, nu este vorba doar despre randamente. Este vorba despre lumea în care investim.

Cifre cheie la intersecție de ani:

Moldova:

• 123.183 refugiați ucraineni (cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din UE)
• 387 $ ISD pe cap de locuitor (față de 6.200 $ în România)
• 1,8 miliarde EUR asistență UE (2024-2027)
• 50,38% au votat pentru integrarea în UE în ciuda interferenței rusești

Global (conform HRW 2026):

• 72% din omenire trăiește sub autocrație
• 32 de morți în custodia ICE din SUA (2025)
• Peste 70 000 de morți în Gaza din octombrie 2023
• Administrația Trump se retrage din 66 de organizații internaționale