Anvelopele uzate care ne subminează sănătatea

Eliminarea anvelopelor uzate în natură reprezintă o provocare semnificativă pentru mediu din cauza proprietăților lor nebiodegradabile. Durata descompunerii totale a unei anvelope constituie circa 600 de ani. Există din ce în ce mai multe dovezi (inclusiv acest studiu) că particulele de uzură a pneurilor și alte particule pot contribui la o serie de efecte negative asupra sănătății, asupra inimii, a plămânilor, a reproducerii și a dezvoltării cancerului.

Metodele de eliminare necorespunzătoare, cum ar fi aruncarea în râuri sau în zone izolate, duc la acumularea de anvelope în spații deschise din Moldova. În timp ce orașele mari nu se confruntă cu probleme imediate, riscul izbucnirii unor incendii cauzate de anvelopele aruncate grămadă este o problemă serioasă (în Africa de Sud, de exemplu, la incendiul din Knighton, care a implicat cauciucuri uzate, focul a ars ani de zile). Lipsa unui sistem structurat de eliminare a anvelopelor uzate în Moldova agravează problema dată, subliniind nevoia urgentă de strategii adecvate de gestionare a deșeurilor pentru a aborda impactul asupra mediului, al eliminării anvelopelor în natură.

Cercetătorii europeni (de la Imperial College London's Transition to Zero Pollution initiative) avertizează că, deși vehiculele electrice elimină problema emisiilor de combustibil, vom continua să avem o problemă cu pulberile în suspensie din cauza uzurii pneurilor. Ei afirmă că efectul noilor tehnologii asupra generării și impactului uzurii anvelopelor ar trebui să fie o prioritate.

Particule de uzură ultrafine a pneurilor

Pe măsură ce anvelopele se descompun, acestea eliberează o serie de particule, de la bucăți vizibile de cauciuc până la nanoparticule. Particulele mari sunt transportate de ploaie de pe șosea în râuri, unde pot să antreneze substanțe chimice toxice în mediu. Particulele mai mici sunt transportate în aer și inhalate, fiind suficient de mici pentru a ajunge până în adâncul plămânilor. Aceste particule pot conține o serie de substanțe chimice toxice, inclusiv hidrocarburi poliaromatice, benzotiazoli, izopren și metale grele, precum zincul și plumbul.

Profesorul Terry Tetley de la Institutul Național Imperial pentru Inimă și Plămâni afirmă că oamenii de știință sunt din ce în ce mai îngrijorați de impactul uzurii anvelopelor asupra sănătății umane. Pentru că unele dintre aceste particule sunt atât de mici încât pot fi purtate în aer și este posibil ca simplul mers pe trotuar să ne expună la acest tip de poluare. Deci, ar fi esențial să înțelegem mult mai bine efectul acestor particule asupra sănătății noastre, în aceste condiții.

Efectele asupra mediului ambiant

Particulele provenite din uzura anvelopelor reprezintă o sursă semnificativă de microplastice în râuri și oceane, iar uzura anvelopelor din orașe ar putea reprezenta un risc de până la patru ori mai mare pentru mediu decât alte microplastice (din PET-uri sau țesături sintetice).

Deși intervențiile tehnologice existente (cum ar fi filtrele) și politicile de mediu ar putea contribui la controlul amprentei noastre ecologice, există lacune uriașe în ceea ce privește cunoștințele, înțelegerea și capacitatea noastră de a prevedea impactul poluării cauzate de uzura pneurilor.

Dr. Zhengchu Tan, cercetătorul principal la Departamentul de inginerie mecanică al Imperial College, afirmă că particulele de uzură ale anvelopelor poluează mediul înconjurător -  aerul pe care îl respirăm, apa de scurgere de pe drumuri și are efecte agravante asupra cursurilor de apă și al agriculturii. Chiar dacă, în cele din urmă, toate vehiculele noastre vor fi alimentate cu energie electrică în locul combustibililor fosili, vom continua să avem poluare nocivă din cauza uzurii anvelopelor.

La moment, reciclarea anvelopelor uzate reprezintă una din problemele ecologice esențiale în Republica Moldova. Dar sistemul statistic în domeniul gestionării deșeurilor generate de anvelope uzate, reflectă doar parțial situația în domeniu, fiind foarte dificilă estimarea cantității reale de anvelope uzate generate anual, din cauza că aceste tipuri de deșeuri nu sunt colectate de cele mai multe ori separat, cât și din iresponsabilitatea actorilor implicați în ciclul de viață al anvelopelor de a le colecta separat și raporta corespunzător.

Statistici locale relevante

Conform datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IMP), în anul 2020 activau circa 7 278 agenți economici, care generau acest tip de deșeu în urma activităților (vulcanizări – 469, stații de deservire tehnică – 546, baze auto de transport – 111, importatori și distribuitori de anvelope – 136 etc). La acest număr impunător de mare al celor care generează deșeurile, în anul 2020 conform datelor Agenției de Mediu, doar 60 de agenți economici dețineau autorizația de mediu în domeniul gestionării deșeurilor, și asta în timp ce anual, numărul anvelopelor importate este în continuă creștere. Conform datelor Serviciului Vamal, în anul 2022 au fost importate 915331 unități/bucăți de anvelope noi, 13529 unități/bucăți de anvelope reșapate și 280744 camere de aer din cauciuc.

Îngrijorător este faptul că dacă aceste deșeuri nu sunt colectate și gestionate în mod corespunzător, însă sunt aruncate de-a lungul drumurilor, în fâșii forestiere, fâșii riverane de protecție a râurilor și bazinelor acvatice, câmpuri sau sunt arse în gospodării, în consecință aceste acțiuni duc la poluarea mediului cu un impact negativ enorm asupra sănătății populației și al mediului. În anul 2021 au fost generate 511,62 tone de deșeuri de anvelope. De asemenea, au fost colectate de către operatorii autorizați circa 311,33 tone. De către operatorii autorizați pentru tratare au fost valorificate 760,12 tone, arată datele prezentate de către agenții economici raportate prin Sistemul Informațional Automatizat „Managementul Deșeurilor” (SIAMD).

Pentru a soluționa problema complexă a cauciucurilor uzate ar trebui să abordam acest fenomen în ansamblu.  Reducerea poluării provocate de pneuri ar trebui să fie considerată o parte esențială a unui transport mai curat și mai durabil, alături de reducerea emisiilor de CO2 și a altor emisii de gaze de eșapament.

În abordarea crizei climatice, ar trebui să concepem sisteme și tehnologii mai bune pentru a proteja mediul înconjurător, iar finanțarea cercetării, politica guvernamentală și cadrele de reglementare ar trebui să reflecte acest lucru. Printre soluțiile inovatoare potențiale se numără tehnologiile de captare a particulelor, noile materiale avansate și modele de afaceri perturbatoare care să încurajeze diferite opțiuni de transport.

Aceste soluții trebuie să fie asociate cu politici și reglementări clare și cu o discuție mai amplă privind sistemele de transport urban.