Peste 370 de milioane de europeni sunt așteptați să-și aleagă noii europarlamentari între 6 și 9 iunie. În acest an vor fi aleși 720 de deputați în Parlamentul European. La scrutin pot participa și peste un milion de românii din Republica Moldova.
Ascultă în format audio acest articol (2 minute 48 secunde):
La fiecare cinci ani, cetățenii a 27 de țări membre a Uniunii Europene își aleg reprezentanții în Parlamentul European. Europarlamentarii reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european. Partidele naționale majoritare vor lupta pentru a câștiga votul alegătorilor pentru a desemna cei 720 de europarlamentari care vor determina cursul legislației UE în următorul cincinal.
Conform publicațiilor Politico și Financial Times, costul vieții în creștere, criza energetică și migrația ilegală accentuată vor determina alegătorii să voteze în favoarea partidelor de dreapta în întreaga UE.
Cele mai influente partide în plan național sunt Partidului Popular European (PPE, Germania), Partidul Socialiştilor Europeni (PES, Luxemburg), Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), Partidul Democrat European şi Renaissance (Franța), Partidul Verzilor Europeni (Germania și Olanda), Partidul Stângii Europene (Austria).
Numărul deputaților aleși din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri și se bazează pe principiul proporționalității, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o țară mai mare reprezintă mai mulți cetățeni decât un eurodeputat dintr-o țară mai mică. Numărul minim de locuri din fiecare țară este de șase (în țări mici precum Cipru, Luxemburg, Malta), iar cel maxim este de 96 (în țări mari precum Germania). Alte țări mari precum Franța, Italia și Spania alocă 81, respectiv 76 și 61 de locuri pentru eurodeputați.
Se așteaptă ca în urma alegerilor Europarlamentare din acest an, partidul Popular European de centru-drapta, social democrații și liberalii centriști să-și păstreze majoritatea în continuaren în Parlamentul European. Alegerile pentru Parlamentul European sunt cele mai ample alegeri transnaționale din lume și reprezintă de fapt o colecție de 27 de alegeri naționale diferite – fiecare stat membru UE le organizează în manieră individuală.
La originile Parlamentului European se află Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), care a devenit adunarea comună a celor trei comunități europene supranaționale existente la vremea respective (Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice). Ulterior, adunarea a primit numele de „Parlamentul European”. De-a lungul timpului, instituția, ai cărei membri sunt aleși, din 1979, în mod direct, a trecut prin schimbări profunde: de la o adunare cu membri numiți, la un parlament ales care stabilește agenda politică a întregii Uniuni Europene.
Rezultatele alegerilor europarlamentare la nivelul UE în 2019
Din 1979, de când au avut loc primele alegeri pentru Parlamentul European (PE), cetăţenii ţărilor membre au participat de 9 ori la urne. Până în 1999, primul loc a fost ocupat de Grupul Socialist (S&D), Grupul Partidului Popular European (Grupul Creştin-Democrat) (PPE) situându-se pe locul al doilea. Din 1999, în mod constant, primul loc a fost obţinut de grupul PPE din Parlamentul European.
Potrivit Regulamentului de procedură al PE, un grup politic trebuie să fie compus din cel puţin 23 de deputaţi europeni, provenind din cel puţin un sfert din statele membre (şapte).
(potrivit https://results.elections.europa.eu/ro/rezultate-electorale/2019-2024/actualul-parlament/)
Rezultatele alegerilor europene din 2019: 7 grupuri
În actuala configuraţie politică, rezultată în urma alegerilor din 2019, primele trei grupuri politice, care au împarțit cele 705 locuri, sunt:
- PPE — Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) cu 177 de locuri (25,40%)
- S&D — Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European cu 140 de locuri (20%)
- Renew Europe — Renew Europe group cu 102 mandate (14,20 %).
Pe următoarele locuri s-au clasat: - Verts/ALE — Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană — 72 locuri (10,09 %)
- CRE — Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni — 68 de locuri (9,51%)
- ID — Identitate şi Democraţie — 59 locuri (8,24%)
- GUE/NGL — Grupul Stângii din PE — 37 locuri (5,40%)
- Deputaţi neafiliaţi — 50 locuri (7,10%).
(conform https://results.elections.europa.eu/en)
România la scrutinul din 2019 la Europarlamentare a obținut 33 de locuri în total.
14 locuri PPE — Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)
9 locuri S&D — Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European
7 locuri — Grupul Renew Europe
1 loc — Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
1 loc — Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
1 loc — Deputați neafiliați
(conform https://results.elections.europa.eu/ro/rezultate-nationale/romania/2019-2024/actualul-parlament/)
Cum pot vota la alegerile europarlamentare românii din Republica Moldova
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au realizat Ghidul alegătorului român la secțiile de votare organizate în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024. La scrutin pot participa și românii din Republica Moldova.
Materialul informativ răspunde celor mai frecvente întrebări cu privire la organizarea și desfășurarea scrutinului din 9 iunie 2024: cine are drept de vot, actele de identitate în baza cărora se poate vota, programul de votare, procedura de votare la secție și modul de funcționare a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
MAE organizează, prin intermediul Misiunilor Diplomatice și Oficiilor Consulare ale României în străinătate, 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024, mai mult decât dublu față de secțiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.
Descarcă lista națională a secțiilor de votare deschise în Republica Moldova pentru alegerile europarlamentare din România >>
La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
La scrutinul din 9 iunie 2024 votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora 22.00. Alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 22.00, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, până la ora locală 23.59.
Comments: (1)