Moldova: semnătura pe hârtie și absența statului – cum societatea civilă îndeplinește obligațiile internaționale

Download this article in English in .pdf secure format >> 
Moldova a semnat și a ratificat peste 60 de tratate internaționale, dar realitatea implementării acestora este diferită. Deși țara noastră s-a angajat prin acorduri importante, precum Tratatul de la Istanbul, majoritatea obligațiilor sunt îndeplinite exclusiv de societatea civilă, asociații obștești și ONG-uri, fără implicarea și finanțarea adecvată a statului.

Tratatul de la Istanbul, semnat de Moldova la 6 februarie 2017 și ratificat la 14 octombrie 2021, este menit să combată violența împotriva femeilor și violența domestică. Deși Moldova a validat acest tratat, implementarea măsurilor necesare se bazează în mare parte pe eforturile organizațiilor non-guvernamentale din țară. Organizații și ONG-uri precum „La Strada Moldova” și „Femei pentru Femei” au desfășurat campanii și programe de prevenire și suport al femeilor, în absența unui sprijin adecvat din partea autorităților de stat.

Piața muncii și lipsa cadrelor calificate în domeniu creează anumite dificultăți și o incapacitate pentru reprezentanții statului, afirmă Vadim Vieru, Director de Program în cadrul Asociației „Promo-LEX”:

„Astfel de programe sunt realizate, doar că ele nu sunt realizate prin intermediul guvernului — sunt realizate prin intermediul organizațiilor societății civile, cum ar fi „La Strada Moldova”, „Centrul de Drept al Femeilor”. Nu sunt realizate direct de către guvern. În ce măsură aceste activități ar fi suficiente ca și volum? Părerea mea este că ele sunt insuficiente. Organizațiile menționate prestează anumite servicii pe care guvernul nu le realizează din anumite motive, că nu are capacitate. Rolul societății civile și organizațiilor civile într-un stat democratic este temporar — ele prestează servicii pe care guvernul nu le poate presta. Și aici guvernul ar trebui să înțeleagă că această zonă de confort este o situație temporară. Acest lucru este limitat.”

În 2022, Moldova a alocat doar 0,3% din bugetul național pentru programe de prevenire a violenței domestice (aproape 7,5 milioane de lei, conform raportului Ministerului Finanțelor), în contrast cu angajamentele internaționale și recomandările Comitetului de Monitorizare al Consiliului Europei care au subliniat necesitatea unei creșteri semnificative a bugetului respectiv dedicat domeniului. Această discrepanță subliniază o problemă critică — statele cu deficite de buget precum R. Moldova (4% din PIB în 2023 și 3,5% din PIB în 2024) nu își îndeplinesc întotdeauna obligațiile internaționale. Rolul crucial al ONG-urilor în implementarea acestor tratate evidențiază o lacună în angajamentul oficial al statului și subliniază necesitatea unei implicări coordonate și mai active pentru a asigura respectarea deplină a angajamentelor internaționale asumate.

În 2023, guvernul a aprobat Programul pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor și a Violenței Domestice pentru anii 2023-2027, cu un buget de peste 19 milioane de lei, susține Liliana Palihovici, președintă a „Institutum Virtutes Civilis” (IVC):

„Este prima dată când avem un astfel de program. Din bugetul național se alocă peste 19 milioane de lei la acest subiect. Întru totul rezonez cu întrebarea pe care ați pus-o Dv. pentru că este un subiect enorm de dureros pentru societatea românească — violența împotriva femeii și violența domestică are o incidență foarte mare, suntem printre pionierii în regiune. Au fost făcute mai multe activități de dezvoltate a capacității polițiștilor, procurorilor, judecătorilor. Noi am avut și o incidență mare a retragerii cererilor depuse de victimele violenței domestice, din diverse motive. Mai mult ca atât, s-a investit în capacitățile polițiștilor de sector care sunt cei care primii intră în contact cu victimele violenței domestice.”

Sursa foto: Iurie Barbaroș, Jurnalist Independent (from left to right: Vadim Vieru, Liliana Palihovici, Nadine Gogu, Sergiu Sainciuc), Club de Presă  „Evaluarea progresului RM în implementarea recomandărilor Comisiei Europene aferent capitolelor: drepturi fundamentale, libertatea de exprimare și politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă în contextul procesului de aderare la UE”, 03 Septembrie 2024.

Este esențial ca Moldova să preia întreaga responsabilitate și să integreze aceste tratate în politicile și programele sale naționale. Conform Raportului de Implementare a Angajamentelor Internaționale a MAEIE din 2020-2022, doar 50% din angajamentele internaționale sunt reflectate în acțiuni concrete (implementate parțial sau complet). Raportul din 2023, „State of Compliance”, al Comitetului de Monitorizare al Consiliului Europei, arată că aproximativ 45% din angajamente sunt reflectate în acțiuni concrete. Deci, pentru a garanta că angajamentele internaționale nu rămân doar pe hârtie, ci se transformă în acțiuni reale, este nevoie nu doar de un angajament ferm, ci și de resurse adecvate, asigurate pe termen lung de către autoritățile naționale.

# FBI Media Strategies — articles written by humans for humans.